EXPUNERE DE MOTIVE
1. Titlul proiectului de act normativ
Lege privind organizarea si functionarea Politie Comunitare care se modifica ca urmare a intrarii in vigoare a proiectului de act normativ; Legea nr. 371/2004
2. Motivul emiterii actului normativ
2.1. Descrierea situatiei actuale
Prin Legea nr. 371/2004 privind infiintarea ,organizarea si functionarea Politiei Comunitare au fost desfiintate corpurile gardienilor publici, urmarind ca personalul si patrimoniul acestora sa fie preluate de structuri de politie comunitara,care puteau fi infiintate in municipii,orase şi comune.
Pana in prezent au fost infiintate Politii Comunitare in 162 de municipii si orase (din 319) si in 118 comune ( din 2847 existente ) cu peste 12.000 de angajati impartititi in mod egal in functionar public si personal contractual. Din aceastea, 35 sunt in municipii,resedinta de judet,inclusiv municipiul Bucuresti, iar 6 in sectoarele municipiului Bucuresti. In privinta serviciilor publice de paza a obiectivelor de interes judetean, acestea sunt infintate in 14 judete. Totodata,exista si doua situatii atipice,la judetele Ilfov si Arad unde la nivel judetean in subordinea consiliului judetean, functioneaza structuri de politie comunitara’ care au atributii pe linie de paza,conform legii,dar si pe linie de ordine publica.
Functionarea Politiei Comunitare infiintate pina in prezent a relevat urmatoarele tipuri de probleme de ordin legislativ si administrativ,care vor fi abordate in prezentul proiect de act normativ:
- atributiile politiei comunitare sunt considerate insuficiente mai ales de catre autoritatile administratiei publice locale de la nivelul municipiilor de resedinta de judet unde situatia operativa si problemele cu influenta traficului rutier si inspectia in urbanism, comert si protectia mediului au o complexitate deosebita.
- atributiile politiei comunitare nu sunt delimitate clar de cele ale altor structuri cu responsabilitati de inspectie si control din subordinea autoritatitilor administratiei publice locale si de cele ale unitatilor teritoriale ale Politiei Romane sau Jandarmeriei Romane.
- resursele financiare aflate la dispozitia multor autoritati ale administratiei publice locale sunt insuficiente in conditiile in care veniturile din prestari de servicii de paza nu acopera cheltuielile de infiintare si functionarea ale politiilor comunitare
- capacitatea de pregatire si instruire a personalului din politiile comunitare este redusa de asemenea lipsesc prevederile specifice in acest sens
- lipsesc reglementari specifice privind uzul de arma.
Legislatia aplicabila in domeniul este formata din Legea nr371/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea Politiei Comunitare,cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu H.G. nr.2295/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare si functionare a Politiei Comunitare. De asemenea, sunt aplicabile prevederile legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor si cele ale Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor.
Legea nr.371/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea Politiei Comunitare prevede posibilitatea infiintarii Politiei Comunitare la nivelul municipiilor, oraselor, comunnelor si sectoarelor municipiului Bucuresti. Principalele obiective ale Politiei Comunitare sunt de asigurare a ordinii si linistii publice, precum si de crestere a eficientei pazei obiectivelor si a bunurilor apartanand domeniului public si privat al unitatilor administrative teritoriale. Actul normative mai contine prevederi referitoare la forma de organizare, atributiile, personalul si dotarea logistica si materiala a Politiei Comunitare. Politistii comunitari sunt functionari publici sau personal angajat pe baza de contract. De asemenea, actul normativ contine prevederi referitoare la preluarea patrimoniului Corpurilor Gardienilor Publici, infiintarea Serviciilor publice destinate asigurarii pazei obiectivelor de interes judetean si infiintarea si functionarea Comisiilor locale de ordine publica, care reprezinta cadrul de cooperare in toate structurile cu atributii in domeniul ordinii publice de la nivel local (administratie publica locala, Politia Romana, Jandarmeria Romana).
Regulamentul-cadru de organizare si functionare a Politiei Comunitare contine prevederi detaliate privind organizarea, structura si functionarea Politiilor Comunitare, structura functiilor, recrutarea, numirea, pregatirea, atributiile, drepturile si obligatiile personalului.
Aspectele insuficient reglementate sau nereglementate in aceste acte normative au fost enumerate mai sus.
Proiectul de lege privind organizarea si functionarea Politiei Comunitare se incadreaza in actiunile de descentralizare a “ serviciilor publice de baza”, conform capitolul 11 – reforma administratiei publice al “ Programului de guvernare 2005 – 2008” De asemenea Politia Locala este mentionata ca forta complementara ordine si siguranta publica in “ Strategia Ministerului Administratiei si Internelor de realizare a ordinii si sigurantei publice” aprobata prin H.C. 196/2005
2.2. Schimbari preconizate.
Proiectul de act normativ prevede infiintarea de structuri de Politie Comunitara fie ca servicii publice de interes local cu personalitate juridica, fie ca un compartiment funcţional fara personalitate juridica în cadrul aparatului de specialitate al primarului. In acele municipii unde déjŕ exista Politii Comunitare, acestea vor fi reorganizate ca Politii Comunitare potrivit noi legii a Politiei Comunitare.
Atributiile Politiei Comunitare prevazute de acest proiect de lege sunt semnificativ mai ample decat cele ale Politiei Comunitare (legea ne. 371/2004), fiind prevazute noi domenii de competenta, pe langa cele déjŕ in vigoare.
Astfel în domeniul exercitării puterii judiciare, va efecua, în condiţiile legii, acte necesare urmăririi penale pentru infracţiunile contatate pe timpul executarii misiunilor specifice, potrivit prevederilor art.214 din codul de procedură penala;
Aceasta atributie a politistului se regaseste si in Recomandarea nr 10 a Comitetului Ministrilor Statelor Membre privin Codul European de etică al poliţiei, in care se arata ca poliţia poate în anumite situaţii, să fie împuternicită cu puteri judiciare. Recomandarea precizează că poliţia nu trebuie sa poată exercita puteri judiciare, decât în măsură limitată, de regula generala numai în cazul infracţiunilor minore (faptele sunt simple, autorul infracţiunii îşi recunoaşte vina şi sancţiunile sunt limitate, deseori standardizate).
În domeniul circulatiei rutiere, Politia Comunitara va sanctiona contraventiile statice, cele din zonele rezidentiale si pe sectoarele de carosabil unde se executa lucrari. Totodata, Politia Comunitară va integra compartimentele din aparatul de specialitate al primarului responsabile cu inspectia si controlul in constructii, urbanism, protectia mediului si comert, consolidand capacitatea de actiune in aceste domenii. In plus, Politia Comunitara va sprijini Serviciile publice comunitare de evidenta persoanelor in activitatea de teren a acestora, ceea ce va permite o mai buna aplicare a prevederilor legale specifice.
In ceea ce priveste relatia dintre atributiile Politiei Comunitare si cele ale altor structuri de ordine publica, acestea sunt delimitate mai précis, iar cadrul de cooperare la nivel local intre Politia Comunitara, Politia Romană si Jandarmeria Romana este consolidat. Astfel, se creeaza posibilitatea integrarii patrulelor de ordine publica ale Politiei Comunitare in sistemul integrat de mentinere a ordinii publice pe raza fiecarei unitati administrative-teritoriale. De asemenea, Comisia locala de ordine publica va aviza consultativ Planurile de ordine si siguranta publica ale unitatilor administrative-teritoriale, in care sunt integrate fortele tuturor structurilor cu atributii in acest domeniu.
Personalul Politiei Comunitare va fi format din functionari publici si personal contractual. In vederea operationalizarii serviciilor de Politie Comunitara vor putea fi detasati politisti din cadrul unitatilor teritoriale ale Politiei Romane.
Atributiile din domeniul circulatiei rutiere , ordinei publice, inspectiei si control vor fi exercitate exclusiv de functionarii publici. Pregatirea acestora este obligatoriu, in institutiile subordonate Ministerului Administratie si Internelor.
Proiectul de lege contine prevederi specifice referitoare la uzul de arma.
In ceea ce priveste finantarea, aceasta va fi asigurata din bugetul local prin transferuri de la bugetul de stat, cote defalcate, surse proprii ale bugetului local, veniturile obţinute din prestari servicii, precum si din alte resurse financiare, constituite potrivit legii.
Articolul 32 din Anexa la Recomandarea nr 10 a Comitetului Ministrilor Statelor Membre privin Codul European de etică al poliţiei arata: “ Personalul de poliţie trebuie să beneficieze, în calitate de funcţionari, de o gamă de drepturi sociale şi economice, cât mai mare posibil. Trebuie să beneficieze, în special de dreptul sindical sau de a participa în instanţe, de dreptul de percepere a unei remuneraţii corespunzătoare, de dreptul la o acoperire socială şi de măsuri specifice de protecţie a sănătăţii şi securităţii, ţinând cont de caracterul particular al muncii poliţiei.”
Astfel că „Drepturile la o remunerare corespunzătoare şi la o acoperire socială şi măsurile specifice de protejare a sănătăţii şi securităţii au fost subliniate în Recomandare, pentru a lua în calcul caracterul particular al activităţii poliţiei. Se referă, de exemplu, la sarcinile imprevizibile pe care personalul de poliţie le pot îndeplini zilnic, cu riscurile şi pericolele inerente muncii lor şi programelor neregulate. Mai mult, recunoaşterea acestor drepturi este indispensabilă pentru atragerea candidaţilor. Acest aspect este extrem de important, având în vedere necesitatea de recrutare şi de menţinere a personalului de poliţie foarte calificat. Pe de altă parte, un proces de salarizare atractiv este mult mai susceptibil de a îndepărta personalul de anumite intrigi nedorite, ca de exemplu corupţia”.
3. Impactul socioeconomic al proiectului de act normative
3.1. Impact macroeconomic Impactul este nesemnificativ.
Puteti influenta in mica masura rata de ocupare a fortei de munca si rata somajului, prin crearea de locuri de munca.
In total, numarul de personal recomandat a fi angajat in Politie Comunitară este de 13800 de personae. In present, in statele de functii ale structurilor de Politie Comunitara infiintate la nivelul resedintelor de judet si municipiul Bucuresti sunt prevazute peste 15000 de functii.
3.2 Impactul asupra mediului de afaceri .
Impactul este dificil de cuantificat.
Totusi Politia Comunitară poate avea un impact indirect prin cresterea gradului de siguranta publica si a fluidizarii circulatiei rutiere pe raza unitatilor administrative-teritoriale.
3.3. Impactul social.
Politia Comunitară reprezinta o noua forta de ordine si liniste publica ale carei actiuni vor avea un efect direct asupra gradului de asigurare a ordinii si linisti publice. In acest sens actiunile Politiei Comunitare vizeaza indivizi sau grupuri sociale care incalca normele legale in domeniu,in special cele stabilite prin acte administrative ale autoritatilor administratiei publice locale.
Activitatea Politiei Comunitare vine in sprijinul cetateanului si problemele legate de mediu,urbanism,comert stradal si evidenta persoanelor.
Un alt domeniu important in care Politia Comunitară va avea un impact major este cel al opririi,stationarii si parcarii autovehiculelor in locuri nepermise, care genereaza in prezent mari probleme,atat in cea ce priveste fluenta circulatiei rutiere,cat si al desfasurarii altor activitati edilitare.
Se poate estima ca, datorita atributiilor suplimentare de inspectie si control ale Politiei Comunitare,serviciile furnizate de autoritatile administratiei publice locale in toate aceste domenii vor cunoaste o imbunatatire semnificativa.
3.4. Impactul asupra mediului
Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect
Recomandă guvernelor Statelor membre de a se inspira, în legislaţia şi practicile interne ale acestora şi în codurile lor de conduită în materie de poliţie, din principiile enunţate în "Codul european de etică al poliţiei", ce figurează în anexa prezentei Recomandări, în vederea aplicării lor progresive şi asigurarii unei difuzŕri cât mai ample a acestui text.
D. Drepturile personalului din poliţie
31. Personalul din poliţie trebuie, în reguli generale, să beneficieze de aceleaşi drepturi civile şi politice, ca şi ceilalţi cetăţeni. Restricţiile privind aceste drepturi nu sunt posibile, decât dacă ele sunt necesare în exercitarea funcţiunilor poliţiei, într-o societate democrată, în conformitate cu legea şi cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
32. Personalul de poliţie trebuie să beneficieze, în calitate de funcţionari, de o gamă de drepturi sociale şi economice, cât mai mare posibil. Trebuie să beneficieze, în special de dreptul sindical sau de a participa în instanţe, de dreptul de percepere a unei remuneraţii corespunzatoare, de dreptul la o acoperire socială şi de măsuri specifice de protecţie a sănătăţii şi securităţii, ţinând cont de caracterul particular al muncii poliţiei.
Drepturile la o remunerare corespunzatoare şi la o acoperire socială şi măsurile specifice de protejare a sănătăţii şi securităţii au fost subliniate în Recomandare, pentru a lua în calcul caracterul particular al activităţii poliţiei. Se referă, de exemplu, la sarcinile imprevizibile pe care personalul de poliţie le pot îndeplini zilnic, cu riscurile şi pericolele inerente muncii lor şi programelor neregulate. Mai mult, recunoaşterea acestor drepturi este indispensabilă pentru atragerea candidaţilor. Acest aspect este extrem de important, având în vedere necesitatea de recrutare şi de menţinere a personalului de poliţie foarte calificat. Pe de altă parte, un proces de salarizare atractiv este mult mai susceptibil de a îndepărta personalul de anumite intrigi nedorite, ca de exemplu corupţia.